Feeds:
Articole
Comentarii

Archive for the ‘aberisme culturiste’ Category

Cum bine știți de prin presă, UDMR-ul a propus-o pentru funcția de ministru al culturii pe doamna Rozalia Biro, de la Oradea. Tot după cum veți fi auzit pe la televizor, doamna Biro a fost victima unei farse, acum niște ani, în care i se cerea opinia vizavi de copiii bipezi, dumneaei declarându-se îngrijorată. Aflând de nominalizarea doamnei la Cultură, unii cetățeni  s-au declarat la rândul lor îngrijorați că, dată fiind cariera sa radiofonică, aceasta ar fi o alegere nepotrivită pentru ministerul respectiv (mai mult decât pentru altele).

Ei bine, noi credem că doamna Biro (mai mult…)

Reclame

Read Full Post »

 

 

752px-John_Henry_Fuseli_-_The_Nightmare

 

„A câștigat 1,2 milioane de euro la loto, după ce premiul i-a apărut în vis. Cum s-a transformat povestea lui într-un coșmar”. Acesta este titlul unei știri (fie-ne iertată vorba necugetată) publicate pe site-ul stirileprotv.ro.

„Tii, drăcie!”, zise Nea Titi, care visase și ea de curând că devenea loto-milionară, jucase plină de nădejde și nimerise exact 0 numere din 5, simțindu-se ușor luată la mișto de univers. „Stai să vezi că poate e bine că n-am câștigat, că cine știe ce năpastă îmi cădea în cârcă”. În timp ce făcea click pe link-ul în cauză, (mai mult…)

Read Full Post »

…asa canta din toti rarunchii menestrelul hip-hop-pop-salsa-dance-electro-etc. Maitre Gims. Ne-a capiat pe toti, de la Dunare la Sena si din Carpati la Pirinei. Si intr-un interviu de trei secunde l-am auzit spunand ca fascinanta, bantuitoarea, ravasitoarea Bella exista in realitate, dar, evident, nu e fata blonda din videoclip.

Vrand sa ne impartasim si noi din  inefabilul acestei fapturi, ne-am trimis paparazzii in teren si am descoperit-o pe adevarata Bella pe care v-o prezentam in exclusivitate mai jos :

Bella

Sursa informatiei: http://www.salon-agriculture.com/Tout-savoir-sur-le-salon/Qui-est-Bella

Acum, ca misterul a fost devoalat, ne dam seama ca poetul francez de o mare subtilitate intelectuala a ascuns in capodopera sa lirica o multime de indicii, tot asa cum la fel de rafinatul Dan Brown ascunde regulat puzderii de simboluri si arcane in capodoperele Renasterii italiene.

Sa revenim la indiciile lui Gims si sa le extragem, pe rand, din chiar versurile piesei:

„C’etait un phenomene, elle n’etait pas humaine” – asadar, vocea auctoriala ne spune limpede ca Bella nu apartine regnului uman, ceea ce este corect, vacile apartinand regnului animal; atentie, insa, la remarca privind caracterul fenomenal al acestui atasament, care nu este facuta doar de dragul rimei. Nu vrem sa influentam perceptia publicului, asa ca sugeram in treacat ca fenomenul acesta este uneori numit „zoofilie” in literatura de specialitate si trecem mai departe.

„Elle faisait trembler tous les villages”, in traducere „zguduia toate satele” – din nou, indiciul este atat de limpede, incat nu se cere explicat, date fiind cele cateva quintale ale Bellei si mediul rural in care evolueaza aceasta.

Cuvantul  „bête” („prost”) apare de nu mai putin de patru ori in text, lucru de neinteles in contextul unui cantec de dragoste, dar care capata alta dimensiune atunci cand ne gandim ca „bête” inseamna si „vita”.

Conchidem ca acest cantecel in aparenta usurel si stupizel ascunde straturi multiple de semnificatie, din care se degaja un mesaj universal si atemporal, anume ca dragostea adevarata invinge absolut orice obstacole, ingradiri si ingradituri, inclusiv pe cele ale staulului.

 

UPDATE: pentru a facilita verificarea ipotezelor inaintate aici, redam si videoclipul capodoperei, din care extragem inca un indiciu, anume plasarea eroului intr-o arena de corida, aluzie la dimensiunea bovina a erosului gimsian.

Read Full Post »

Acum ceva vreme, în Bonsoir, madame, permiteţi să vă trag o palmă?, expuneam o descoperire socio-psiho-critică legată de pălmuirea femeilor în cinema-ul francez de acum câteva decenii. Nu reiau toată demonstraţia, pentru că mi-e lene. Revin doar cu un exemplu şi mai bun decât cel de atunci, oricât de greu de crezut ar părea.

la femme et le pantin

Cel despre care vă povestesc acum e un adevărat model de „Goldilocks conditions” pentru argumentaţia mea. Se cheamă La femme et le pantin şi fu realizat de Julien Duvivier, cu Brigitte Bardot şi Antonio Vilar. Nu ştiu dacă ştiţi filmul – probabil că nu, pentru că e vechi şi cam prost – dar povestea e următoarea: El e foarte îndrăgostit, a se citi obsedat de Ea. Ea e năzuroasă. El e de profesie hiper-bogătan, Ea e de profesie dansatoare săracă lipită noroiului. El e spaniol, Ea e gitano-franceză. El e relativ tânăr şi fercheş, Ea tânără şi foarte frumoasă. El o curtează în fel şi chip cât ţine filmul, fără  succes. Din arsenalul de seducţie fac parte un palat cu servitori, maşină, cont în bancă şi cien mil pesetas pe loc. Ea nu şi nu. Ei, la sfârşitul filmului, înnebunit de frustrare şi gelozie, Senor tabără pe dânsa cu o furie de nedescris şi îi lipeşte OPT palme zdravene, o trânteşte pe jos, îi smulge părul din cap, sar bărbaţii din jur pe el să-l ţină şi nu reuşesc, ce să mai, ştirile de la ora cincos. Următoarea scenă? Senor iese – boţit şi el, ce-i drept –  de la comisariatul de poliţie, iar frumuseţea îi cade la picioare. Uite-aşa, fleoşc. Ce n-a reuşit omul cu cerul şi cu pământul, cu luna şi cu stelele, cu porunca şi cu rugămintea, cu complimentul şi cu sudalma, a reuşit cu o falcă dislocată, trei coaste rupte şi 10 cm pătraţi de scalp fără păr. Toate ale ei, desigur. Şi gata. Cadrul se estompează şi… Fin.

Toate astea prilejuiesc altă reflecţie: când te gândeşti la neobrăzarea cu care alde Montesquieu povestea în Scrisorile persane despre o biată rusoaică disperată că n-o bate bărbatul destul, semn că n-o iubeşte, îţi cam vine să îi baţi obrazul scriitorului. Cu degetul adică, nu cu palma, să nu se interpreteze…

Read Full Post »

Unul dintre faptele senzaţionale descoperite recent de Titi priveşte filmele franţuzeşti făcute prin anii ’50-’60, mai ales pe cele poliţiste: practic, nu există exemplar în care să nu se înfăţişeze pălmuirea a cel puţin o femeie. Aceasta poate fi pălmuită întru argumentare, îndreptare, persuadare, curtare, pedepsire, necinstire, cuminţire etc. Poate fi pălmuită o singură dată, în salve sau de câteva ori pe parcursul filmului.

Un exemplu ales la întâmplare şi intitulat premonitoriu Méfiez vous, fillettes! (mai mult…)

Read Full Post »